Sarcina la câini și pisici: cât durează, semne și pregătirea fătării

Cât durează sarcina la câini?

Sarcina la câini durează aproximativ 63 de zile, adică în jur de nouă săptămâni. Pentru că spermatozoizii pot supraviețui câteva zile în tractul genital al cățelei și pentru că împerecherea nu coincide întotdeauna cu ovulația, calculat de la data împerecherii intervalul real poate fi între aproximativ 58 și 68 de zile. Crescătorii care planifică împerecherea măsoară de obicei progesteronul din sânge pentru a identifica ziua ovulației și a estima exact data fătării.

Talia nu schimbă durata sarcinii. O cățea Chihuahua și o cățea Dog German poartă puii cam același număr de zile. Talia influențează în schimb numărul de pui: rasele mici au de obicei 1-4 pui, iar rasele mari pot avea 8-12 sau chiar mai mulți.

Cât durează sarcina la pisici?

Sarcina la pisici durează în medie 63-65 de zile, cu variații normale între aproximativ 58 și 67 de zile. Pentru că pisica ovulează în urma împerecherii, data montei este un punct de pornire mai precis decât la cățea. O pisică are de obicei 3-5 pui, însă primul "cuib" al unei pisici tinere poate fi mai mic, iar la unele rase numărul variază mult.

Primele semne de sarcină

În primele trei săptămâni, sarcina este aproape invizibilă. Semnele devin mai clare după a patra săptămână și foarte clare după a șasea. Iată cum evoluează, în general, la ambele specii:

• Săptămânile 1-3: aproape nimic vizibil. Unele femele sunt mai obosite sau mai afectuoase, iar câteva au o scurtă perioadă de apetit scăzut.
• Săptămâna 3-4: la pisici apare "înroșirea" mameloanelor, care devin mai roz și mai proeminente. La cățele, o ușoară scurgere vaginală clară, fără miros, poate fi normală.
• Săptămânile 4-6: abdomenul începe să se rotunjească, apetitul crește, femela ia în greutate.
• Săptămânile 6-8: burta este evidentă, glandele mamare se măresc, iar în ultimele zile pot apărea picături de lapte. Uneori poți simți mișcările puilor, dacă pui palma ușor pe abdomen.
• Ultima săptămână: comportament de "cuibărit", neliniște, căutarea unui loc retras.

Cum confirmă medicul veterinar sarcina

Medicul veterinar are la dispoziție mai multe metode, fiecare utilă într-o anumită etapă a gestației. Un cabinet veterinar cu ecograf poate face confirmarea de rutină.

1. Palparea abdominală (în jur de ziua 21-30): un medic experimentat poate simți veziculele embrionare, dar metoda nu e sigură și nu se face acasă, pentru că o apăsare greșită poate afecta sarcina.
2. Ecografia (de la aproximativ ziua 25): confirmă sarcina, arată că embrionii au bătăi ale inimii și permite estimarea vârstei gestaționale. Nu numără exact puii.
3. Testul de relaxină din sânge (la cățele, de la aproximativ ziua 25-30): un hormon produs de placentă, util pentru confirmare. Proba se poate trimite la laboratoare veterinare.
4. Radiografia (după ziua 45): scheletele puilor devin vizibile, iar medicul poate număra puii. Este cea mai bună metodă pentru a ști câți pui să aștepți la fătare.

Radiografia din ultimele două săptămâni este foarte utilă: dacă știi că așteaptă șase pui și ai văzut doar cinci, știi că trebuie să suni medicul.

Îngrijirea femelei gestante

Hrana

În prima jumătate a sarcinii, femela nu are nevoie de mai multă mâncare decât de obicei. Supraalimentarea timpurie duce la exces de greutate și poate complica fătarea. Din a doua jumătate, aproximativ din săptămâna a cincea sau a șasea, necesarul de energie crește treptat, iar medicii recomandă de obicei trecerea la o hrană pentru pui sau o hrană formulată pentru gestație și lactație, care are mai multă energie și nutrienți. Pentru că stomacul are mai puțin loc, e mai ușor pentru femelă să mănânce mai multe mese mici pe zi.

Nu adăuga suplimente de calciu din proprie inițiativă în timpul sarcinii. Paradoxal, excesul de calciu în gestație poate crește riscul de eclampsie (hipocalcemie) după fătare, pentru că organismul nu mai mobilizează singur calciul din oase atunci când e nevoie.

Mișcarea

Plimbările zilnice obișnuite sunt benefice și păstrează tonusul muscular necesar la fătare. Evită în schimb efortul intens, săriturile, jocurile brutale cu alți câini și, spre final, plimbările lungi pe căldură.

Medicamentele și antiparazitarele

Multe medicamente, inclusiv unele antiparazitare și antibiotice, nu sunt sigure în timpul sarcinii. Anunță întotdeauna medicul că femela este gestantă înainte de orice tratament. În același timp, unele protocoale de deparazitare sunt recomandate în ultima parte a gestației, pentru a reduce transmiterea viermilor la pui. Medicul stabilește ce și când.

Vaccinurile

Ideal, femela este vaccinată la zi înainte de împerechere, pentru că vaccinurile vii nu se administrează de obicei în timpul sarcinii. Puii primesc anticorpi prin colostru, primul lapte, iar cantitatea depinde de imunitatea mamei.

Pregătirea pentru fătare

Cu 1-2 săptămâni înainte de data estimată, pregătește locul și materialele. O femelă care se simte în siguranță fată mai liniștit.

• Cutia sau țarcul de fătare: suficient de mare încât femela să se întindă complet, cu margini care să oprească puii să iasă, dar pe care mama să le poată trece ușor. La cățele, o bară de protecție pe margini împiedică mama să strivească puii de perete.
• Loc liniștit, cald, fără curent: o cameră retrasă, departe de agitația casei și de alți câini sau pisici.
• Așternut ușor de schimbat: prosoape vechi, aleze absorbante, ziare dedesubt.
• Sursă de căldură sigură: puii nou-născuți nu își pot regla temperatura corpului în primele săptămâni. O lampă sau o saltea încălzită, montată doar pe o parte a cutiei, ca puii să se poată îndepărta dacă le e prea cald.
• Trusă de fătare: prosoape curate, mănuși, foarfecă sterilizată, ață pentru ligaturarea cordonului dacă medicul ți-a arătat cum, dezinfectant, un cântar de bucătărie pentru cântărirea puilor.
• Termometru: pentru măsurarea temperaturii cățelei în ultimele zile.
• Numerele de telefon: medicul veterinar și o clinică deschisă non-stop, din categoria Urgențe Veterinare. Fătările încep des noaptea.

Obișnuiește femela cu locul de fătare din timp, ca să nu aleagă singură dulapul cu haine sau patul tău.

Semnele că fătarea este aproape

La cățele, cel mai util semn este scăderea temperaturii rectale. Dacă o măsori de două ori pe zi în ultima săptămână, vei observa că, în general cu 12-24 de ore înainte de fătare, temperatura scade sub aproximativ 37,5 grade Celsius. La pisici, acest semn este mai puțin constant.

• Neliniște, gâfâit, tremurat: femela se ridică și se culcă des, se învârte, pare agitată.
• Scormonit în așternut: își "face patul", rupe prosoapele.
• Refuzul mâncării: foarte frecvent în ultimele 12-24 de ore.
• Vomă ocazională: la unele cățele, la începutul travaliului.
• Lins intens al zonei genitale.

Fătarea: ce e normal

Fătarea are trei etape. În prima, care poate dura 6-12 ore sau chiar mai mult la femelele aflate la prima fătare, colul se dilată, iar femela e neliniștită, dar fără contracții vizibile puternice. În a doua etapă apar contracțiile abdominale și se nasc puii. Între pui, intervalul normal este de la câteva minute la aproximativ o oră, iar la unele femele pauza poate fi ceva mai lungă, dacă mama e liniștită și nu împinge. A treia etapă este eliminarea placentei, care vine de obicei după fiecare pui.

Mama rupe de obicei singură învelișul puiului, îl linge energic ca să-l stimuleze să respire și roade cordonul ombilical. Intervenția ta este necesară doar dacă mama nu face aceste lucruri în primul minut. Numără placentele: fiecare pui ar trebui să aibă una.

Primele zile după fătare

După fătare, mama și puii au nevoie de liniște, căldură și de supraveghere discretă. Cântărește puii zilnic, la aceeași oră: un pui sănătos crește constant în greutate din a doua zi. Un pui care slăbește, plânge încontinuu sau stă separat de ceilalți are nevoie de consult. Asigură-te că fiecare pui suge în primele ore, pentru că de colostru depinde protecția lui imunitară.

Mama poate avea scurgeri vaginale roșiatice-maronii timp de câteva săptămâni după fătare, ceea ce este normal. Nu sunt normale scurgerile urât mirositoare, febra, apatia sau glandele mamare roșii, calde și dureroase (posibilă mamită). Un semn de urgență este tremuratul, rigiditatea, agitația extremă sau convulsiile în primele săptămâni de alăptare: poate fi eclampsie, o scădere bruscă a calciului care necesită tratament imediat.

O vizită de control la medic la 24-48 de ore după fătare, pentru mamă și pentru pui, este o practică bună, mai ales la prima fătare.

Cui te adresezi dacă vrei să planifici o gestație

Împerecherea planificată presupune mult mai mult decât alegerea unui mascul frumos: teste genetice specifice rasei, evaluări pentru displazie la rasele predispuse, statut vaccinal complet și un plan realist pentru pui. Dacă vrei un pui de rasă, e mai simplu și mai responsabil să cauți un crescător care face aceste lucruri. Pe Pawmap găsești crescători de câini și crescători de pisici, iar ghidul despre cum alegi un crescător responsabil te ajută să pui întrebările corecte.

Dacă sarcina a fost accidentală și nu vrei să se repete, discută cu medicul despre momentul potrivit pentru sterilizare după înțărcarea puilor. Detaliile sunt în articolul despre sterilizarea și castrarea la câini și pisici, iar ghidul despre căldurile la cățele și pisici explică cum previi o nouă împerechere până atunci.

Hrănirea mamei în perioada de alăptare

Alăptarea este perioada cu cel mai mare necesar de energie din viața unei cățele sau a unei pisici. În vârful lactației, de obicei în săptămânile 3-4 după fătare, o femelă cu mulți pui poate avea nevoie de două-trei ori mai multă energie decât de obicei. De aceea, medicii recomandă de regulă ca mama să primească în continuare hrană pentru pui sau o hrană pentru gestație și lactație, iar mulți stăpâni o lasă să mănânce la liber în această perioadă. Apa proaspătă trebuie să fie mereu la îndemână, aproape de cuib, pentru că laptele înseamnă în mare parte apă.

Cântărește mama săptămânal. O scădere mare în greutate arată că nu primește destulă energie. Tot în această perioadă, orice medicament, antiparazitar sau supliment se dă doar cu acordul medicului, pentru că unele substanțe trec în lapte.

Înțărcarea și vârsta la care puii pot pleca de la mamă

Puii încep să fie interesați de hrana solidă în jurul vârstei de 3-4 săptămâni. Poți oferi atunci o hrană pentru pui înmuiată cu apă, sub formă de terci, într-un vas puțin adânc. Treptat, cantitatea de apă scade, iar până la 6-8 săptămâni puii mănâncă hrană solidă. Mama reduce singură alăptarea în această perioadă.

• Puii de câine: nu ar trebui separați de mamă și de frați mai devreme de 8 săptămâni. Aceste săptămâni sunt esențiale pentru învățarea inhibiției mușcăturii și a comportamentului social.
• Puii de pisică: mulți specialiști recomandă ca pisoii să rămână cu mama până la 10-12 săptămâni, pentru o socializare mai bună și un sistem imunitar mai matur.
• Primul consult al puilor: de obicei înainte de primul vaccin, când medicul verifică starea generală, inima, eventualele defecte congenitale și stabilește schema de deparazitare.

Dacă plănuiești să dai puii spre adopție, e responsabil să o faci doar după primul vaccin și prima deparazitare, cu un carnet de sănătate completat. Ghidul despre socializarea corectă a unui pui de câine explică de ce primele săptămâni contează atât de mult pentru comportamentul lui de adult.

Câți pui face o cățea sau o pisică

Numărul de pui depinde în primul rând de talie și de rasă, dar și de vârsta mamei și de numărul de fătări anterioare. Rasele mici de câini au de obicei 1-4 pui, rasele medii 4-6, iar rasele mari și gigant pot avea 8-12 pui sau chiar mai mulți. Cățelele foarte tinere și cele în vârstă au, în general, cuiburi mai mici. La pisici, media este de 3-5 pui, cu variații între 1 și 8 sau mai mulți.

Un singur pui mare poate fi, paradoxal, o problemă. Uneori un pui unic crește prea mult și nu declanșează corect travaliul sau nu poate trece prin canalul de naștere. De aceea, dacă radiografia arată unul sau doi pui mari, medicul poate recomanda o supraveghere mai atentă a fătării sau o cezariană planificată. Și rasele cu cap mare și bazin îngust, cum ar fi Bulldogul Englez sau Bulldogul Francez, fată frecvent prin cezariană.